joi, 24 decembrie 2009

Un psalm pentru Isus


In scutece infasat, in iesle culcat doarme micul Copilas, odihnit in slava si de cerul intreg protejat!
Vin magi din rasarit, inchinadu-Ti aur,smirna si tamaie, prunc Presfant! Pastorii de pe camp pornesc degrab la Betleem sa inteleaga taina sfintei cuvantari ingeresti , iar inima le este plina de dulce bucurie afland Rascumparatorul Isus!
Un cer intreg se-nchina Tie! Ingerii in cor Te preamaresc, Domn Ceresc, cum sa nu iti cant si eu dragostea Ta?! Un cor ingeresc iti proclama credinciosia Ta, cum sa nu iti cant si eu Iubit Mantuitor ?! Caci ai venit din locul ceresc in lumea de pacat sa aduci mantuire, adevar prin Cuvant! Ne-ai facut copii ai Regelui Slavei , ne-ai pecetlui dragostea Ta in inimii ! In numele Tau, ISUS, gasim putere in slabiciune, vindecare in boala, speranta in deznadejde, iertare in pacat, sprijin in stramtorare, pace in tulburare,lumina in intuneric, dragoste in suferinta, alinare in durere...Numele "ISUS" inseamna viata!

miercuri, 2 decembrie 2009

Psalmul 73:23-24

"Insa eu sunt intotdeuna cu Tine, Tu m-ai apucat de mana dreapta, ma vei calauzi cu sfatul Tau, apoi ma vei primi in slava."

miercuri, 25 noiembrie 2009

Suferinta


"Plange Dumnezeu impreuna cu noi, pentru ca intr-o zi, noi sa radem impreuna cu El." [Jurgen Moltmann]
" Căci Eu ştiu gândurile, pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde. " [Ieremia 29:11]

Pot sa simt durerea uitandu-ma in ochii tai, dar nu pot sa merg mai departe fara sa iti arat o speranta .Daca as putea ti-as deschide cerul pentru tine. Nu! Nu pot sa-ti rezolv problema, dar ea va ramane vesnic in inima mea.
Imi imaginez ochii tai in lacrimi, inima zdorobita, capul aplecat si pumni stransi la piept. Daca ai putea ai stiga…Dar ce rost are? Parca nimeni nu te aude, sau nu observa ca tu suferi. Ei nu inteleg. Numai tu sti ce ai in inima ta, s-au poate nici tu... Ai nevoie de un brat puternic sa te ridice si sa iti spuna ca totul va fi bine, ca in spatele tuturor lucrurilor, Cineva vegheaza...
Dumnezeu a zis: "Cheama-Ma in ziua necazului si Eu te voi izbavi, iar tu ma vei proslavi" [Psalmul 50:15] si dintr-o data in mintea ta incep sa ia contur noi imagini si noi vise, o licarire de speranta ti-a inundat inima si un glas bland rasuna inautrul tau , provocand: pace.
Inainte de toate incerc sa imi amintesc de un om care a trait odata pe acest pamant, care locuia printre oameni oprindu-se la cei nenorociti lipsiti de orice fel de speranta in aceasta viata si aratandu-le o cale sigura, grea si frumoasa care duce sus , intr-un loc unde nu exista lacrimi si dureri. Acest om era diferit din toate punctele de vedere, dar ce iesea cel mai mult in evidenta era dragostea care o avea pentru oameni. Dumnezeu l-a trimis pe pamant ca sa aduca o spernata , o mangaiere acestei lumii triste. El facea multe minuni, vindeca pe cei bolnavi, chiar si mortii invia, vorbea ,sfatuia si parca cuvintele Lui erau un leac pentru inimile zdrobite, pentru cei pierduti. Avea multi prieteni care I-l iubeau si Ii erau alaturi zi si noapte. El a venit pe lume cu un scop,dar ce pacat , multi nu au inteles aceasta! Nu toti erau de accord cu ceea ce facea El. Cei mai vazuti oameni din prejurul Sau erau ingrijorati de purtarea Lui, l-e era frica ca nu cumva El sa le strice reputatia, de aceea au hotarat sa-L omoare . Apoi au inceput si momentele grele pentru El. Unul din cei mai apropiati prieteni ai Lui l-a tradat, iar ceilalti s-au lepadat de El, lasandu-L singur in mana vrasmasilor Lui. Ce durere cand cei mai de incredere oameni de langa tine te parasesc atunci cand ti-e mai greu. Dar asta a fost doar inceputul la ceea ce a urmat. A fost legat si judecat in fata intregului popor si in fata dregatotului cetati si toti I-l condamnau la moarte. Dar ce a facut rau? Cu ce a gresit daca chiar oamenii care numai ieri i-a vindecat si le-a umplut inima de pace, azi aruncau cu invinuiri neadevarate in El? Cu aceasta il rasplatesc ei? Rastignindu-L ? I-au pus coroana de spini pe cap,l-au batut cu nuiele si apoi l-au fortat sa-si poarte singur crucea pe care-L va rastigni. Ce crud! Mi-L imaginez urcand dealul cu crucea in spate, cu lacrimi in ochii de durere si cu picuri de sange pe fata. Poate se simtea parasit de insusi Dumnezeu, dar nu s-a dat batut pentru ca a inteles ca are o lucrare mare de facut. Te gandesti la cine ma gandesc si eu? El nu a scos niciun sunet! Suferea in tacere ca eu si tu azi sa putem beneficea de un har asa mare de a sta in prezenta lui Dumnezeu. Isus, insusi Fiul lui Dumnezeu, care a treia zi, asa cum a promis a inviat ca sa ofere o alta perspectiva a acestei lumii distruse. Ne-a adus in suflet o speranta a reveniri Lui si atunci toti cei rascumparati vom fi vesnic impreuna cu Isus fara griji si suferinte.
Crucea pe care atarna trupul lui Isus, dezgolit si acoperit de rani, exprima nedreptatea acestei lumii. Crucea ne-a aratat cum este lumea in care traim si Dumnezeul nostru: o lume a nedreptati totale, un Dumnezeu al dragostei jertfitoare.
Isus a murit din cauza religiei. El a murit ca sa deslege lanturile religiozitati care tinea robi pe copii Lui. El a dorit ca noi sa intelegem esenta crestinismului: dragostea. Isus a fost condamnat la moarte de profeti cei mai de seama, cei care erau suprareligiosi, El a murit pentru mine ca azi sa pot scrie din toate inima pe hartie: va iubesc! Isus a murit pentru pacatele noastre, pentru ca atunci cand eu ma simt vinovata sa pot pleca genunchiul si cu indrazneala sa pot rosti: iarta-ma Tata!
Dumnezeu este un dumnezeu drept! [Isaia 61:8] Noi avem tendinta ca atunci cand suntem in suferinta sa aruncam vina asupra lui Dumnezeu fara sa cercetam lucrurile.
De multe ori noi suferim pentru ca suntem fiinte umane, imbatrinim si bolile vin de la sine, apoi suferim pentru ca nu ascultam de Domnul si este nevoie sa fim disciplinati. Mai suferim si pentru ca Dumnezeu vrea sa ne puna la incercare credinta cu scopul de a ne maturiza.
Exista unele cazuri cand incercarile ne urmaresc si nenorocirile stau lant in viata noastra. In aceste momente Dumnezeu vrea sa ne faca rabdatori( vezi Iov) .Satan ne ispiteste ca sa scoata la iveala ce este rau in noi, iar Dumnezeu il lasa pentru a scoate la iveala ce este bun din noi. In cazul lui Iov, Dumnezeu avea un scop bine definit cu privire la nenororcirile lui: vroia sa-l aduca la tacere pe Satan. Prin urmare lupta nu a fost a lui Iov, ci a lui Dumnezeu si Satan. Tot ce trebuie sa facem noi in aceste momente e sa ne incredem in faptul ca El este in control si ne rugam ca sa vedem clar voia lui Dumnezeu cu privire la noi. Cat timp noi suferim, suntem totusi convinsi in inimile nostre de dragostea lui Dumnezeu care a fost revarsata in noi prin Duhul Sfant care ne-a fost dat. Bunatatile Domnului se inoiesc in fiecare zi si indurarile Lui nu se vor sfarsi niciodata [Ieremia 3:22-23]. Noi stim ca "toate lucrurile lucreaza inspre binele celor ce-L iubesc pe Dumnezeu" [ Romani 8:28] deaceea " necazul aduce rabdare, rabdarea aduce biruinta in incercare, iar biruinta aduce nadejde." [Romani 5:3-4]. Cand o intristare este dupa voia lui Dumnezeu acesta aduce o pocainta care duce la mantuire [ 2 Corinteni 7:10]
Dumnezeu doreste un singur lucru de la noi: "Luptă-te lupta cea bună a credinţei; apucă viaţa veşnică la care ai fost chemat, şi pentru care ai făcut aceea frumoasă mărturisire înaintea multor martori.” [ 1 Timotei 6:12]
In capitolui unsprezece din Evrei ne este prezentati eroii credintei umane dealungul veacului. Prin credinta si tu poti muta muntii de ingrijorari si probleme. Atunci cand in incercare glorificam Numele Domnului si cand chiar ii multumim , noi suntem bucurosi intr-un fel ca suferim stiind ca voia Domnului se face in viata noastra.
"Te iubesc cu o iubire vesnica; deaceea iti pastrez bunatatea mea." [Ieremia 31:3]. Dumnezeu te iubeste in ciuda tuturor problemelor care le ai , de aceea El iti pastreaza bunatatea Sa.
Intristarile de o clipa lucreaza impreuna spre binele nostru prentu a forma o greutate vesnica de slava. [ 2 Corinteni 4:17].
De multe ori ni se intampla sa nu intelegem de ce trecem printr-o anumita perioada sau de ce Dumnezeu permite o anumita cauza. In aceste momente trebuie sa recunoastem ca noi suntem fiinte umane limitate : "Pentru că noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele ce nu se văd; căci lucrurile care se văd, sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd, sunt veşnice.” [ 2 Corinteni 4:18]
In concluzia tuturor lucrurilor, un crestin autentic poate sa spuna cu convingere: "caci pentru mine a trai este Hristos si a muri este un castig" [ Filipeni 1:21] . Daca noi traim doar ca sa consumam aceasta viata ,ea nu are nici un sens , de aceea: "dar alerg inainte, cautand sa-L apuc, intrucat si eu am fost apucat de Hristos Isus…uitand ce este in urma mea si arucandu-ma spre ce este inainte, alerg spre tinta, pentru premiul chemari ceresti a lui Dumnezeu in Hristos Isus."[ Filipeni 3:12-14]
In toate aceste lucruri, Domnul ne-a promis ca ne va da pacea care intrece orice pricepere. Intr-o zi, Dumnezeu va sterge orice lacrima din ochii nostri si ne va primi in slava unde vom fi vesnic impreuna cu Regele inimii noastre, Isus.


"Apoi am văzut un cer nou şi un pământ nou; pentru că cerul dintâi şi pământul dintâi pieriseră, şi marea nu mai era. Şi eu am văzut coborându-se din cer de la Dumnezeu, cetatea sfântă, noul Ierusalim, gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei. Şi am auzit un glas tare, care ieşea din scaunul de domnie, şi zicea: "Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, şi ei vor fi poporul Lui, şi Dumnezeu însuşi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor. El va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut." [ Apocalipsa 21:1-4]

In Tacere


" Tãcerea îsi are vremea ei, si vorbirea îsi are vremea ei " Eclesiastul 3:7
Am inteles ca nu asteptarea sau despartirea, ori nesiguranta,erau cel mai greu de suportat, ci tacerea! Tacerea e atunci cand nu se aude nici o voce, nici un pas, nu se vede
nici un semn...
Soare ascuns in mare, unde esti Tu oare? Nu pot sa suport tacerea Ta , imi sufoca inima...Nici o pedeapsa nu e mai mare decat sa taci! Simt ca nu am sa pot face nimic , sunt atat de slabita...Unde e mana Ta? Unde sunt ochii Tai?
"Dupa norii de manie de ascunzi a Ta fata
ochii Iti cunosc prin aceea masca;
si ei de se abat de la mine,
stiu ca dispret nu voi avea de la Tine!"
John Donne- A Hymn To Christ
De multe ori Dumnezeu ramane in tacere pentru ca noi sa dorim a-L auzi. In perioade grele de asteptare cand se pare ca cerul a amutit, defapt noi suntem transformati, instruiti , disciplinati si pregatiti pentru ceea ce va urma.Dumnezeu stie fiecare eveniment, El stie de ce ai nevoie.Nu! El nu tace!Chiar si cand El nu face nimic ,ceva tot face!
Oamnenilor li s-a dat inteligenta, vointa si resentimente care se pot impotrivi Lui Dumnezeu, insa ni s-a cerut sa credem. Singura consolare si indemn care ne-a fost dat sa putem rabda in tacere momentele grele de asteptare este vocea blanda a Iubitului sufletului nostru care spune: "Ai incredere in Mine!"
Cu toate ca in momente grele noi avem impresia ca suntem parasiti de Dumnezeu undeva in interiorul nostru suntem cumva linistiti ca El vegheaza!" Bine este sã astetpti în tãcere ajutorul Domnului." Plangeri 3:26...ca apoi sa vezi credinciosia Lui in binecuvantarile ce vor urma.
Dumnezeu se abtine, se ascunde, plange...De ce? Pentru ca doreste ceva ce niciodata nu poate castiga cu forta si aceea e credinta noastra! Dragostea ascunsa a lui Dumnezeu este profund descoperita in cuvintele lui Meister Eckardt :" Dumnezeu este asemenea unei persoane care isi drege glasul in timp ce sta ascunsa tradandu-si prezenta in felul acesta."
Tace Dumnezeu?Astazi am auzit un glas care imi spunea: "Vino dupa Mine..." Dumnezeu urmareste un singur lucru in aceste momnete: dedicarea noastra loiala fata de El! Lilias Trotter spune: " Primul pas in domeniul daruirii este orientarea nu spre om, ci spre Dumnezeu: o cedare totala a tot ce e mai bun in noi."
"Măcar că era Fiu, a învăţat să asculte prin lucrurile pe care le-a suferit." Evrei 5:8 . In acest verset Biblia ne prezinta un exemplu din care putem avea raspunsurile confuze la intrebarile noastre despre tacerea Lui Dumnzeu in momente grele de liniste.Isus, Fiul lui Dumnezeu care s-a intrupat in chip de om, sa ierte, sa rascumpere, sa impace oameni cu Dumnezeu, facand un mare act de dragoste pentru intreaga omenire.
E normal sa fim confusi, firea noastra omeneasca genereaza toate motivele de indoiala, dar daca nu ar fi asa, nu am avea motive sa ne incredem in Dumnezeu ! "Acolo unde nu mai exista motive de indoiala , nu mai exista nici motive de credinta!"
" Taci inaintea Domnului, si nadajduieste in El." Psalmul 37: 7 " Suspinã în tãcere, dar nu plânge ..."Ezechiel 24:17
De ce nu vrei sa intelegi ca toate lucrurile lucreaza impreuna spre binele tau?
"....si atunci stigatul meu a ajuns pana la El, pana la urechiile Lui. El Si-a intins mana de sus, m-a apucat, m-a scos din apele cele mari si mi-a aprins lumina in intuneric. Dumnezeu ma incinge cu putere, si ma povatuieste pe calea cea dreapta." Psalmul 18
" Cand iti intorci privirile spre El, te luminezi de bucurie..." Psalmul 34:5

Dulcele gust al iertarii






" Tata, iarta-i, caci nu stiu ce fac." (Luca 23:34)
Pana in acel moment nu am inteles de ce era asa de rece. Eram in parc si povesteam cu ea si am concluzionat in doar doua secunde ce se asunde in spatele acestei fiinte : neiertarea. Faptul ca a fost de prea multe ori ranita , a uitat ce inseamna sa fi liber in propriile tale semtimente. Patura aceea mare de resentimente neiertate ii bloca inima si nu mai putea simti cu cei din jur. Amaraciunea, mania si razbunarea a luat locul inimii ei de slujitoare.
Din moment ce refuzam sa acceptam unele lucruri care ne-au ranit si totodata sa iertam, putem ajunge la riscul de a paraliza spiritual. Apoi ne infatisam in fata Creatorului implorandu-I sa ne elibereze din aceasta situatie in care am ajuns cu propriile noastre decizii, refuzand sa inlocuim neiertarea cu dulcele gust al iertarii!
De foarte multe ori este greu sa ierti dar pana nu intelegi ca iertarea e un act de dragoste si niciodata unul de dreptate nu vei reusi sa ierti din adancul inimii . Cand eram mica am fost invatata sa iert politicos cand cineva gresea intr-un fel sau altul dar cand am crescut mare , am intels ca trebuie sa iert din toata inima , chiar daca persoana respectiva nu merita.
Preotii religiosi din vremea lui Isus, simtindu-se amenintati de puterea Lui asupra oamenilor, l-au prins cu scopul de a-L rastigni, dar Isus a ales sa-i ierte, inlocuind amaraciunea cu dulcele gust al iertarii.
Iuda, fiind unul dintre oamenii de incredere a Lui Isus, l-a tradat pentru 30 de arginti, dar Isus a ales sa-l ierte.
Isus, printre altele, se declarase Regele Iudeilor si cand a fost prins, Irod l-a ridiculizat in fata preotilor si invatatorii legii, dar Isus a tacut! Iertand in liniste in inima Lui.
Cand a fost batut cu nuiele, scuipat si batjocorit, iar soldatii romani i-au aruncat cuvinte dure spunand: "Daca esti regele Iudeilor, salveaza-Te pe Tine Insuti." Isus tacea. Iertand. Hainele Lui au fost trase la sorti si Isus a rostit o rugaciune care topeste orice inima de gheata : " Tata, iarta-I, caci nu stiu ce fac." (Luca 23:34) . In primul rand El ierta, iar in al doilea rand El salveaza omenirea prin: IERTARE.
Ieratrea iti poate schimba viata definitiv, te face mai bun, mai bland, mai rabdator, iti aduce in inima pace si linste, dar cel mai important, te inunda de dragoste. Atunci cand suntem raniti si inima nostra este distrusa, Dumnezeu incepe sa ne vindece din interior pentru ca dragostea topeste durerea. Atunci cand incredintezi inima ta ravasita Creatorului, Dumnezeu iti ofera capacitatea de a ierta cu multa dragoste , acolo inauntrul tau si atunci inima ta se face mai buna, iar ce e in interiorul tau iese afara iertand precum si El a facut si nu o singura data!
Nu in ultimul rand, iertarea ne elibereaza de capticitatea trecutului, ne vindeca din interior restaurand prezentul si ne pregateste pentru viitor!
"Nu exista groapa prea adanca, incat dragostea lui Dumnezeu sa nu fie si mai adanca. Dumnezeu ne va da dragostea prin care vom fi capabili sa-I iertam pe dusmanii nostri!" E. Smith, "History"
"Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. "Proverbele 19:11